-
Astronomia
Sri Kalachakra Tantra
Sri Kalachakra Tantra se afla la baza sistemului astronomic tibetan. A fost prima data tradusa din sanscrita în tibetana în anul 1027 d. H. (anul Iepurelui de Foc), si acest text a facut posibil construirea unui calendar si a unui almanah anual.
Kalachakra Tantra este unul din cele mai elevate expresi ale filosofiei budiste, si contine trei capitole. Primul capitol sau Kalachakra Externa se focalizeaza pe creatia universului, cosmologia sa, mișcarea planetelor si a stelelor, cele cinci elemente si studiul cronologiei.
Al doilea capitol sau Kalachakra Interna se concentrează pe chakre, sau centre de energii ale corpului, canalele sale de energie si efectele sale ca si forte externe, ca si planete si stele, si influenta lor asupra organelor din corp.
Ultimul capitol sau al treilea, Kalachakra Alternativa, este cel mai important pentru meditatie, practica de yoga, învataturi pentru initiati, vizualizarea zeitatii personale a individului (Yidam).
Kalachakra Externa explica miscarea Soarelui prin fiecare casa astrologica care constituie un an. Berbecul este a treia luna al calendarului tibetan si de asemenea Anul Nou Kalachakra. Contrar cu alte filosofii spirituale care se bazeaza pe legende, sistemul Kalachakra explica multe fenomene în termeni realisti, într-o forma foarte asemanatoare cu stiinta moderna astronomica.
De exemplu, eclipsa de Soare este explicata atât de astronomia moderna, cât si de sistemul Kalachakra fiind un fenomen pe traiectoria Lunii trecând între Soare si Pamânt, pe când Vedele Hinduse atribuie eclipsa lui Rahu, sau planetei întunecate, care devoreaza Luna.
Principiile descrise de Kalachakra Tantra de asemenea ne conduc la crearea unui Almanah Anual Tibetan, din care putem determina pozitiile precise ale stelelor, planetelor si ale semnelor zodiacale.Primul Almanah a fost elaborat de traditia Tsur-lugs fondata de cel de al treilea Karmapa, Rang Byung Dorje, si în ziua de astazi Institutul de Medicina si Astro-stiinta Tibetana continua sa publice Almanahul Traditional în fiecare an folosindu-se de sistemul mai avansat Phug-lugs.
Calendarul Tibetan lunar, este diferit în mod semnificativ atât de calendarul indian, cât si de cel occidental. Prima diferenta notabila pentru observatorii occidentali este acea ca anul calendarului tibetan are 360 de zile, la fel si zile bisecte (Tses Chadpa) si zile extra (Tses Lhagpa). Pentru budisti sau hindusi, luna plina sau luna noua trebuie sa cada exact pe ziua 15 sau 30 al lunii; iar o zi lunara dureaza 23:59 h, contrar cu ziua solara de 24 de ore.
Fiecare an are desemnat un animal si unul din cele cinci elemente: 2007 este anul Porcului de Foc, iar 2008 va fi anul Sobolanului de Pamant. Astfel se creeaza un ciclu de saizeci de ani, si tibetanii acrediteaza ca la intervalele de doisprezece ani în viata unui individ, va trebui sa treaca prin pierderi, dificultati si suferinte: fiecare al doisprezecelea an este denumit ca si “an-obstacol”.
Astronomia tibetana si cea indiana împart o conceptie asemanatoare despre planete, stele, constelatii si case zodiacale. Sistemul tibetan si indian recunosc cinci planete (Marte, Mercur, Jupiter, Venus si Saturn) si doisprezece case. Cele trei planete exterioare nu sunt recunoscute de astrologii tibetani, pentru ca nu apar în Kalachakra Tantra. Dar ei acrediteaza faptul ca aceste planete sunt la o asa mare distanta de Pamânt încât nu exercita o influenta observabila. Soarele, Luna, Rahu si Ketu (planetele întunecoase) sunt considerate fiind guvernatorii energiei vitale ale celor doua canale de energie ale persoanelor, dar ultimele doua (Rahu si Ketu) nu sunt considerate fiind planete de astrologii occidentali.
Nomazii si agricultorii din vechiul Tibet foloseau astronomia pentru a studia conditiile vremii, pozitia stelelor, planetelor si constelatiilor, si transmiteau pe cale orala cunostintele lor la generatiile urmatoare, pentru ca nu a existat un limbaj scris în Tibet în acea epoca.
Pentru a determina prognoza vremii, timpul si locul semanarii, ei au facut calcule lunare si au acordat o atentie speciala lui Lagso Kyorka (Casa Scorpionului) si pozitiei constelatiei Minduk (constelatia Pleiadelor) în relatie cu luna pe timpul zilei a 15-a din luna a 10-a a anului Lunar Tibetan. De asemenea Nyadu takpa, este un calcul important pentru a prezice norocul anului urmator pentru întreaga tara.
Steaua Nordului a luat o semnificatie speciala la vechii supraveghetori ai cerului pe care au numit-o “steaua fixa a Nordului”. Unii nomazi din partea Nordica al Tibetului cred ca daca pierd un animal, ei doar trebuie sa localizeze Steaua Nordului pe timpul noptii pentru ca sa-l gaseasca usor în urmatoarea zi.